PSORIAZISUL

PSORIAZISUL este o boala dermatologica, de origine autoimuna, in care celulele pielii se multiplica foarte rapid. In mod normal, pielea se reinnoieste o data la 30 de zile – acesta este intervalul de timp in care o celula noua isi face drum din stratul profund al pielii catre suprafata. In psoriazis, aceste celule ajung la suprafata in doar 3 zile, ca si cand franele organismului ar fi cedat. Rezultatul este reprezentat de arii de piele, numite placarde, colorate in rosu si care adesea prezinta mancarimi – insasi denumirea bolii este un termen derivat din cuvantul grecesc “psora”, care inseamna mancarime.

Boala este cronica si actioneaza pe o predispozitie genetica. Sunt nu mai putin de 7 gene implicate, dar boala poate sa nu apara la generatiile imediat urmatoare ale pacientilor afectati, ci poate sari generatii. Pe aceasta predispozitie genetica actioneaza factori declansatori care se numesc trigger: traumatismele, infectiile, medicamentele(in principal beta-blocante), estrogenii, consumul de alcool si stressul psihic.

Psoriazisul afecteaza, in general, zonele de extensie ale corpului (coate, genunchi, lombe, zona de insertie a parului la nivelul scalpului), sau unghiile, dar psoriazisul poate afecta orice alte zone ale corpului. De asemenea, psoriazisul poate sa se insoteasca de afectarea articulatiilor – psoriazis artropatic sau artrita psoriazica.

Tratament Psoriazis

Tratamentul psoriazisului se poate incepe numai daca diagnosticul este corect si complet, adica indica forma si extinderea leziunilor. Fiind foarte multe forme clinice, de diferite severitati, in funtie de aspectul leziunilor, medicul va prescrie tratament local si/sau general. 

PEMFIGUSUL VULGAR

PEMFIGUSUL VULGAR este un pemfigus autoimun grav (mortalitatea este redusa prin corticoterapie) in care acantoliza este produsa de o glicoproteina de 130 kD (molecula de adeziune din familia caderinelor), dependenta de calciu.

Manifestarile mucoase preced cu 6 luni-1 an aparitia leziunilor cutanate si constau in leziuni eritemato-erozive orale trenante, dureroase. Leziunile cutanate sunt bule cu semn Nikolsky pozitiv, flasce, neacompaniate de prurit. Diagnosticul se confirma paraclinic prin:

• citodiagnostic Tzanck: evidentiaza celule acantolitice;
• histo-patologie in coloratie standard: evidentiaza acantoliza intraepidermica profunda,suprabazala; celulele stratului bazal capata un aspect de „piatra de mormant“.
• IFD si IFID. IFD arata o fluorescenta reticulata intraepidermica, intercelulara, in IgG si/sau C3.

In scop de cercetare se mai pot practica imunoprecipitare, imunoblotting, imunelectronomicroscopie.

Tratamentul se face cu medicamente cu eficienta demonstrata (corticoterapie sistemica), eficienta probabila (imunosupresoare, Dapsona, saruri de aur), eficienta posibila (schimburi plasmatice, fotofereza, imunoglobuline.

Papilomul Cutanat

Papilomul Cutanat

PAPILOAMELE CUTANATE, numite si veruci pediculate, se prezinta sub mai multe aspecte. Unele sunt pediculate iar altele sunt sesile cu o baza de implantare mai larga. Pot avea culori variind de la galben deschis pana la negru. Se intalnesc la orice varsta si sex, fiind localizate oriunde pe corp, cu frecventa mai mare la nivelul jumatatii superioare. Etiologia este de cele mai multe ori virala fiind implicate Papiloma virusuri. Trebuiesc diferentiate de nevii melanocitari precum si de diverse tumori benigne sau maligne hiperpigmentate.

Formele obisnuite sunt numite papiloame cheratozice, fiind constituite dintr-un strat gros superficial de cheratina dispus pe un epiderm acantozic. Se intalnesc la orice varsta si sex, incidenta creste insa in functie de varsta, mai ales pe fata. La persoane de varsta mijlocie sau inaintata, pe trunchi, pe brate sau pe fata se pot intalni mici excrescente bine delimitate de culoare bruna constituite din hiperplazia tipica a stratului bazal si spinos acoperite de stratul cornos ingrosat care formeaza perle printre celelalte celule.

Culoarea inchisa provine de la pigmenta-tia abundenta a celulelor din stratul bazal. Aceste leziuni papilomatoase epidemice se caracterizeaza prin evolutia lor benigna, transformarea lor maligna fiind foarte rara. Pe mucoasa laringiana se intalnesc papiloame, de obicei multiple la copii si adolescenti, unice la adulti. La adulti prezinta o anumita tendinta de recidiva si invazie a tesuturilor invecinate (papilomatoza invaziva) sau chiar de transformare maligna.

Aceleasi complicatii se pot intalni in unele papiloame vulvare, vaginale sau peniene la persoane mature. Papiloamele se caracterizeaza prin evolutia lor benigna, transformarea lor maligna fiind foarte rara. In schimb se inmultesc putand ajunge la sute la persoanele cu deficit de imunitate antivirala. Prejudiciul este in primul rand estetic dar uneori prin traumatizare repetata pot creste sau pot deveni dureroase prin trombozarea vasului sanguin central.

NEVUL DOBANDIT

NEVUL DOBANDIT este absent la nastere, dar apare in prima copilarie, crescand in numar pana la varsta adulta. Predomina de obicei pe zonele fotoexpuse. Un numar mai mare de 40 de nevi este neobisnuit. Sunt de obicei rotunzi sau ovali, cu o margine neta, abrupt delimitat de pielea din jur. Deseori au o culoare bruna uniforma, dar pot fi si de mai multe culori.

Acesti nevi evolueaza de-a lungul mai multor ani dupa cum urmeaza: apar ca o macula mica cat un varf de ac, bruna sau neagra, care creste in dimensiuni pana la aprox. 6 mm. In acest stadiu, melanocitele ocupa jonctiunea dermo-epidermica “nevi jonctionali”. Cand cresterea laterala a nevului inceteaza, melanocitele coboara in derm, si rezulta o papula sau un nodul pigmentar numit “nev compus”. Acestia sunt rareori negri, cu exceptia indivizilor cu un ten foarte pigmentat. Pe masura ce coborarea continua, nevul isi pierde pigmentatia si devine un “nev dermic” de culoarea pielii. Peduncularea poate preceda ultimul stadiu, de involutie.

Orice nev se poate opri in unul sau altul din aceste stadii. In fata unui nev, intrebarea cheie este: poate fi incadrat in unul din stadiile evolutiei normale?

Daca nu, se ia in considerare diagnosticul de nev displazic si se face o biopsie excizionala. Ca si risc de transformare maligna nevii jonctionali pot da un procent mai ridicat de malignizare. Nevii suspecti sunt nevii mai mari de 0,5 cm, asimetrici ca forma, culoare, relief, margini. Acestia trebuiesc explorati dermatoscopic pentru a se vedea la nivel intrategumentar daca exista structuri suspecte de o transformare maligna. In mana unui dermatolog cu experienta dermatoscopia este o excelenta metoda de screening pentru melanomul malign.

NEVUL CONGENITAL

NEVUL CONGENITAL cunoscut ca nevul paros congenital reprezinta o leziune de suprafata pigmentata prezenta inca de la nastere. Au fost utilizate multiple definitii pentru a clasifica nevii congenitali in mici, medii si giganti. Acestea includ diametrul, aria suprafetei corporale totale si posibilitatea de a exciza nevul intro singura interventie. Multiple studii au incercat sa elucideze riscul cumulativ al dezvoltarii melanomului cutanat la pacientii cu nevi congenitali. Malignizarea trebuie suspectata in cresterea focala a nevului, durere, sangerare, pigmentare semnificativa sau prurit.

Nevul paros congenital reprezinta o leziune de suprafata pigmentata prezenta de la nastere. Nevomelanocitele sunt derivatele melanoblastelor si formeaza grupul celular al neoplasmului. Au fost utilizate multiple definitii pentru a clasifica nevii in mici, medii si giganti. Acestea includ diametrul, aria suprafetei corporale totale si posibilitatea de a exciza nevul intro singura interventie.

Tratamentul pacientilor cu nevi congenitali depinde de dimensiunea leziunii, localizare si propensitatea pentru transformarea maligna. Consideratiile estetice sunt importante. Tratamentul chirurgical pentru nevii congenitali giganti este indicat la virsta de 6 luni. Procedurile folosite in tratamentul chirurgical includ excizia seriata si reconstructia cu grefe de piele, expandare tisulara, flapsuri locale si transfer de tesut liber.

Tratamentele adjuvante includ peeling-ul chimic, dermoabraziunea, laserul. Excizia chirurgicala ramine terapia principala deoarece tratamentele adjuvante nu inlatura complet celulele nevice. Controlul leziunilor mici include monitorizarea prin documentare fotografica si excizie chirurgicala.

Doi factori influenteaza tratamentul nevilor congenitali: potentialul de transformare malign si aspectul cosmetic. Excizia chirurgicala cu reconstructie este standardul in terapie. Peelingul chimic, dermoabraziunea si terapia laser sunt tratamente adjuvante optionale. Toate metodele de terapie adjuvanta au fost asociate cu cicatrice. Acestea nu au fost demonstrate a scadea potentialul malign. Daca excizia chirurgicala nu este posibila controlul consta in examinarea si documentarea evolutiei nevului prin fotografiere cu inalta rezolutie.

Nev

Un nev este cauzat de un defect al dezvoltarii unei structuri anatomice survenit in timpul vietii embrionare. Leziunea poate aparea mai tarziu si, desi in sens strict nu este o tumora, nevul este asimilat cu o tumora benigna.

Din categoria Nevilor cu aspect particular fac parte:

• Nevul Sutton cu halou – depigmentare in jurul uni nev, are o evolutie stadiala;
• Nevul Spillus;
• Nevul Becker;
• Nevul epidermic verucos;
• Nevul Mayerson.

Din pacate nevii se pot modifica in sensul malignizarii atunci cand sufera o agresiune. Aceasta poate fi o banala zgariere, intepatura, taiere (in general, un eveniment care duce la sangerare din leziune), poate fi o agresiune chimica (gudroane, acizi, baze etc.) sau poate fi o agresiune a razelor ultraviolete (naturale, de la nivelul soarelui sau artificiale, de la nivelul unor lampi speciale). Trebuie retinut faptul ca actiunea razelor ultraviolete este cumulativa in timp si de aceea este considerata principala cauza de malignizare.

Cel mai frecvent acest proces de malignizare apare dupa varsta de 40 de ani, localizarile predilecte fiind, la barbati, pe toracele posterior, iar la femei, pe gambe.

Nevul spillus este o pata cafenie bine delimitata, congenitala, cu spoturi hiperpigmentate central (lat. „spillus“, spot), avand un aspect asemanator maculei café-au-lait. Spoturile corespund histo-patologic unor nevi jonctionali sau micsti. Nevul spillus nu este uneori vizibil de aceea este necesara evidentierea sa la lampa Wood. S-a suspectat o asociere cu neurofibromatoza, care nu a putut fi dovedita. Incidenta Nevului spillus este foarte redusa (1-3%).

Tratament Nevi

Nevii se trateaza chirurgical pentru considerente cosmetice sau datorita potentialului biologic de malignizare a leziunii. Nevii sunt inlaturati frecvent prin excizie tangentiala sau barbieriti. Excizia profunda poate fi utilizata pentru leziuni relativ mici. Leziunile mari necesita excizie completa cu sutura de inchidere, chiar daca leziunea este benigna, deoarece leziunile peste 1 cm diametru nu sunt potrivite pentru tehnica tangentiala.

MELANOMUL

MELANOMUL este o tumora maligna al tegumentelor, si reprezinta cea mai grava forma de cancer de piele. Melanomul este extrem de agresiv pentru ca da in timp scurt metastaze care se propaga catre alte organe pe cale limfatica si sanguina.

Care sunt cauzele aparitiei melanomului?

Expunerile repetate la soare cresc riscul aparitiei melanomului, pentru ca razele ultraviolete produc modificari celulare care in scurt timp degenereaza in cancer. In plus, extrem de periculoase sunt expunerile masive la soare din perioada copilariei, arsurile solare fiind un factor de risc major pentru cancerul de piele. Melanomul poate aparea pe o piele puternic pigmentata, cu pete din nastere sau cu multe alunite. Insa melanomul poate aparea si pe o piele normala. Cel mai frecvent se intalneste la nivelul extremitatilor, dar poate fi si pe piept, pe spate, dar si in palma sau sub unghie. Nu rare sunt cazurile de melanom malign descoperit si pe mucoasele de la nivelul cavitatii bucale, vaginului, anusului sau la nivelul ochilor.

Care sunt simptomele melanomului?

Melanomul se poate manifesta sub forma unei alunite modificate ca dimensiune si culoare. Insa poate aparea si ca o formatiune cutanata cu margini neregulate care poate sangera sau nu. Oricum, orice rana de pe piele care nu se vindeca trebuie semnalata medicului.

Cum este diagnosticat melanomul?

Majoritatea melanoamelor se diagnosticheaza de medicul dermatolog la persoanele cu varsta intre 40 si 70 ani. Insa a crescut frecventa si la tinerii cu varsta intre 20 si 40 din cauza expunerii abuzive la soare sau la solar. Persoanele care se confrunta cu alunite modificate sau rani care nu se vindeca trebuie sa mearga la dermatolog. Acesta va examina leziunea, va recolta o portiune de tesut afectat pentru a-l trimite la biopsie, test care va spune cu precizie despre ce tip de afectiune este vorba. In plus, medicul nostru dermatolog va examina ganglionii loco-regionali si va recomanda investigatii mai amanuntite precum tomografia sau rezonanta magnetica daca suspecteaza complicatii.

Cum se trateaza melanomul?

Melanomul are sanse mari de vindecare daca este depistat la timp. Specialistii recomanda interventia chirurgicala rapida cu o margine de siguranta oncologica recomandata de numeroase studii statistice. In cazul melanomului nu se recomanda alte tratamente ca radioterapia, iar chimioterapia nu s-a dovedit benefica. In stadiul III de boala se adauga tratamentul cu interferon.